Ce impact are sucul asupra sanatatii noastre?

 4 Efecte secundare ale consumului exagerat de sucuri carbogazoase

Daca ati citit in ultima vereme reviste sau site-uri probabil ca ati afla ca exista nenumarate motive pentru care sucul garbogazos nu trebuie consumata, asta daca iti doresti sa duci o viata sanatoasa. Trebuie sa fiti constienti de faptul ca un suc nu este altceva decat apa cu zahar si este lipsit de orice valoare nutritiva.

Consumul pe o perioada indelungata a acestor bauturi dulci poate duce la obezitate si diabet, dar sunt si alte motive pentru care nu ar trebui sa bei asa ceva, in afara de cele pe care toata lumea le cunoaste si care au fost mentinate mai sus.
Ce impact are sucul asupra sanatatii? Mai jos va vom prezenta o serie de motive prin care vei intelege de sucul este nu face parte din stilul de viata sanatos, in ciuda reclamelor care sustin acest lucru.

1. Accelereaza imbatranirea
Cola contine fosfati sau acid fosforic, un acid slab care da gustul specific al acestei bauturi si care are rolul de conservant. Desi acidul fosforic exista in multe alimente, cum ar fi carnea, lactatele, nucile prea mult poate provoca probleme cardiace, rebnale, pierdere de masa musculara, osteoporoza si un studiu recent sustine ca accelereaza imbatranirea. Cercetarea a fost publicata in anul 2010 si s-a constat ca sobolanii de laborator au imbatranit cu cinci saptamani mai repede fata de cei in sangele carora nivelul de fosfat a fost gasit in cantitati normale. Acesta este un motiv real de ingrijorare mai ales ca in ultimele decenii nivelul de acid fosforic din produsele intalnite pe piata a crescut alarmant de mult.

2. Cariile
Tot mai multi stomatologi au obsevat ca tinerii care beau prea mult Mountain Dew ca au cavitatea bucala plina de carii cauzate de nivelul ridicat de zahar. Asadar este foarte important de stiu ca sucurile acidulate cauzeaza carii, acesta fiind inca un motiv suficient de bun pentru care ar trebui sa evita sa bei astfel de bauturi si mai ales sa-i interzici micutului tau, daca iti doresti sa aiba o dantura sanatoasa.

3. Dozele toxice
Nu doar lichidul cauzeaza probleme, ci si cutiile de aluminiu in care sunt ambalate aceste lichide, acestea sunt captusie cu o rasina numita bisfenol A (BPA), folosita pentru a tine la distanta acizii din suc de doza metalica. Est cunoscut faptul ca BPA are in compozitie hormoni care pot duce la infertilitate, obezitate si unele forme de cancer ale aparatelor reproducatoare. Cu toate ca sunt cunoscute toate aceste aspecte niciuna din marile firme producatoare de bauturi carbogazoase nu sunt dispuse sa renunte la dozele din aluminiu.

4. Poluarea apei
Indulcitorii artificiali utilizati cu precaredere in fabricarea sucurilor dietetice nu se descompun in organismul uman si nici in zonele de epurare a apelor, ceea ce inseamna ca intra in acest fel in ciclul naturii, desi nu este normal. Astfel in SUA dupa ce au au fost testate 19 alimente ce contin apa s-a ajuns la  cocncluzia ca toate contineau indulcitor, chiar daca in compozitie nu s-a adaugat asa ceva. Nu este foarte clar ce impact are asupra oamenilor, dar s-a demonstrat ca sucraloza, in rauri si ape interfereaza cu obiceiurile alimentare ale altor organisme.

Articol preluat de pe siteul KanalD .

Boboteaza sărbătoarea care corespunde cu a şasea zi a creaţiei biblice

Boboteaza este sărbătoarea care corespunde cu a şasea zi a creaţiei biblice, a şasea zi din calendarul creştin ortodox din prima lună a anului. Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi cuprinde motive specifice tuturor sărbătorilor de Crăciun. La fel ca în multe zone din ţară, şi în Bucovina, în ziua de Bobotează se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se deschide cerul şi vorbesc animalele.

„În ajunul Bobotezei, în Bucovina se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Pe masa din camera de curat se aşterne o faţă de masă, aleasă special pentru acest moment, iar sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşează douăsprezece feluri de mâncare: colivă – grâu pisat, fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu nucă pisată; bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, borş de urechiuşe sau urechiuşele babei- borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, ce au colţurile lipite în formă de urechiuşe, borş de peşte, peşte prăjit, vărzare – plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcintă cu mac, sarmale (găluşte) umplute cu crupe. Până la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mâncare iar, imediat după sfinţirea mesei, o parte din bucate sunt adăugate în hrana animalelor pentru a fi protejate de boli şi pentru a fi bune de prăsilă”, spun muzeografii suceveni.

La sate, răsplata copiilor sunt merele, nucile, prăjiturile pe care ei le strâng în trăistuţe, petrecute peste umăr. Gazda îi primeşte în casă, îi serveşte cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă. Tot în satele din Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aşeză cel mai frumos fuior de cânepă. „Oferirea fuiorului avea mai multe semnificaţii: se credea că de firele acestuia se vor prinde toate relele, că fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele morţilor sau că Maica Domnului va face din cânepă un voloc cu care va prinde sufletele morţilor din iad pentru a le ridica în rai”, mai povestesc muzeografii.

O pondere deosebită, în ajunul Bobotezei, o deţin însă actele rituale şi practicile magice de profilaxie şi purificare. La riturile creştine de sfinţire a apei (agheasmă), de umblatul preoţilor cu botezul şi de scufundarea (aruncarea) crucii în apă, poporul român a adăugat altele noi, unele creştine, altele precreştine, de purificare şi alungare a spiritelor malefice: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală în apa râurilor sau lacurilor, împuşcături, strigături (Chiraleisa) şi zgomote, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor şi anexelor gospodăreşti.

Dimineaţa de Ajun, înainte de aprinderea focului, se strângea cenuşa din sobă şi gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice şi a le proteja. Fânul de sub faţa de masă şi bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor „pentru a le feri de farmece, de boli şi de duhurile rele”. În acelaşi scop, era folosită şi agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea că dacă, în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia spune că, în această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Potrivit muzeografilor, în seara de Ajun se săvârşesc practici de aflare a duratei vieţii. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră şi se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri, în acea familie, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. În cele trei zile, cât ţine Boboteaza în Bucovina, există aşezări, sate, în care prietenii şi rudele obişnuiesc să se colinde, iar în alte sate apar din nou mascaţii.

În Ajunul Bobotezei, credincioşii ţin post negru, fiind şi un prilej de reculegere duhovnicească înaintea marelui praznic al Botezului Mântuitorului. În unele regiuni, creştinii ortodocşi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei, până la 14 ianuarie.

În ziua de Bobotează, 6 ianuarie, credincioşii merg la biserica unde, în timpul slujbei de Iordan are loc sfinţirea apei. La sate, această slujbă se fac în spaţii deschise, unde este o fântână sau, şi mai bine pe malul unui râu.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare persoană îşi ia apă sfinţită în vasele cu care a venit de acasă. Odată ajunşi acasă, oamenii de la sate sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul acesteia.

 In noaptea aceasta fetele nemaritate isi pot afla ursitul. Se spune din vremuri stravechi ca in noaptea de 5 spre 6 ianuaire, numita si Noaptea de Boboteaza, ca fetele care isi vor pune busuioc sub perna il vor visa pe cel care le este ursit pentru a le fi pereche in viata.

Unii batrani insa sustin ca ritualul visarii ursitul nu este complet doar cu cel al pusului busuiocului sub perna, ci ca trebuie se ia un fir mai lung de matase sau de lana de culoare rosie, sa se lege un capat al acestuia de crenguta de busuioc sfintita la un preot, iar celalalt capat sa se leage de degetul inelar. 

Crenguta de busuioc va fi pozitionata la culcare sub perna. In plus, pentru ca visul sa fie unul foarte clar si precis se spune ca este bine sa se manance inainte de culcare o turtita de faina si sare, iar daca vi se face sete nu trebuie sa beti apa, ci doar putina agheazma.

Facand toate aceste obiceiuri de Boboteaza se spune ca fetele nemaritate cu siguranta isi vor visa ursitul.

Obiceiuri, traditii si superstitii de Sfantul Dumitru

 Obiceiuri, Traditii si Superstitii de Sarbatoarea Sfantului Dumitru.

  Sarbatoarea Sfantului Dumitru mai este cunoscuta in popor si sub numele de Sanmedru ori Samedru. Exista o serie de superstitii si traditii legate de sarbatoarea Sfantului Dumitru Izvoratorul de Mir (astazi, 26 octombrie), una dintre cele mai importante si indragite sarbatori ale toamnei. Te invitam sa afli despre ele in articolul de astazi.

Sfantul Dumitru este perceput in raport cu un alt sfant important, Sfantul Gheorghe. Daca cel de-al doilea patroneaza prima jumatate a anului, Sfantul Dumitru patroneaza cealalta jumatate a anului si anume iarna si lunile friguroase: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii" (zicala populara). Odata cu aceasta zi, in traditia populara, vremea incepe sa se schimbe, caldura intrand in pamant si lasand loc frigului.

Obiceiuri si traditii de Sarbatoarea Sfantului Dumitru

  Sarbatoarea Sfantului Dumitru este sarbatoarea care prefigureaza in traditia pastorala straveche inceputul iernii. De sfantul Dumitru, majoritatea plantelor care acopera pamantul se usuca, iar sfantul Dumitru, protectorul pastorilor si al turmelor de oi, desfrunzeste padurile. Daca in gradina, a ramas vreo floare neculeasa si este inca frumoasa si neofilita, nu o rupe. Se spune ca frumusetea ei este inspre alinarea sufletelor celor morti. 

Focul lui Samedru, focul care protejeaza, purifica si inlesneste casatoria

  In aceasta zi, sunt aprinse focuri in multe zone ale tarii, focuri speciale cunoscute in popor si ca Focul lui Samedru. Focul are rol purificator si protector, aparand impotriva relelor, a necazurilor si tinand la distanta fiarele codrilor. Se crede totodata ca si mortii vin sa se incalzeasca la aceste focuri. In acelasi timp, focul este menit sa apere copiii care dantuiesc in jurul lui sau sar peste el cand vapaia se domoleste.  Cei tineri sar peste foc, chiuie si joaca, in speranta ca se vor casatori in curand. Un carbune stins este aruncat in gradina de catre cei in varsta, iar cenusa ramasa de pe urma focului este raspandita peste pamanturi, crezandu-se ca gradina respectiva va capata astfel dar de rod si belsug. Se “descuie” iarna aruncandu-se in vai roti de foc, roti din paie aprinse.

  In gospodariile autohtone, femeile au datoria de a imparti copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi si in unele zone se imparte pentru sufletul celor morti grau fiert in lapte. In biserici se tin slujbe speciale si se impart merinde.

  Sanmedru, Ziua Soroacelor

Ziua Sfantului Dumitru mai este cunoscuta in popor si ca Zi a Soroacelor. Este important ca aceasta zi sa te gaseasca cu toate datoriile si imprumuturile din ultimele 6 luni achitate. In caz contrar, se poate sa le dai inapoi dublu. Mai mult, Sanmedru este momentul potrivit pentru noi tocmeli si invoieli.

In traditia pastorala, se crede ca turmele sunt libere sa paste pe orice teren deoarece in aceasta zi hotarele sunt libere. Refuzul de a le lasa pe un anume teritoriu este considerat pacat. L-ai refuzat pe Moise…

Daca cinstesti cum se cuvine aceasta zi, Sfantul Dumitru te va feri de lovituri. Totodata, in tinurile Olteniei, vitele celor care ‘tin’ aceasta sarbatoare sunt ferite de atacurile lupilor.

Pe meleagurile dobrogene, se mai pastreaza inca “Datina Saiegiilor”. Flacaii din sat se intalnesc in casa unuia dintre ei, colindand apoi ulitele satului si cantand din fluiere si cavale. De obicei, unul dintre ei poarta vestimentatia unei cadane si primeste daruri si bacsisuri de la sateni.

Previziunile vremii de ziua Sfantului Dumitru

  Tot de ziua Sfantului Dumitru, oamenii de la sate fac previziuni legate de iarna care va veni. In mijlocul turmei de oi, ciobanii isi intind cojocul, urmarind oaia care se va aseza pe acest cojoc. Daca oaia respectiva va avea blana de culoare neagra, se crede ca va urma o iarna lunga si blanda, fara geruri naprasnice. Daca oaia care se va aseza pe cojoc are blana de culoare alba, iarna care va veni va fi capricioasa si friguroasa, cu viscol si ninsori mari. De asemenea, vremea poate fi interpretata si in functie de alte semne. Daca in dimineata Sfantului Dumitru, atunci cand ies din tarc, oile se indreapta catre sud, se spune ca iarna va fi dificila. Daca in schimb oile se indreapta catre nord, iarna va fi usoara. Totodata, o iarna grea si anevoioasa este prevestita de luna plina si de nori in noaptea Sfantului Dumitru. Daca ploua in aceasta zi si vremea este urata, iarna va fi grea. Pe de alta parte, un cer senin prevesteste o iarna senina. 

  De sarbatoarea Sfantului Dumitru, in unele sate romanesti se mai pastreaza si astazi obiceiul taierii coamei cailor tineri, sub 3 ani. Astfel, aceasta va creste frumos. Pe meleagurile bucovinene, semanarea ustoroiului dupa sarbatoarea de Sfantul Dumitru (cunoscuta in popor si ca Sanmedru) este considerat a fi un gest de rau augur prin care atragi necazurile asupra ta.

Conform unei superstitii din batrani, nu este bine sa folosesti pieptanul in aceasta zi deoarece risti sa atragi asupra ta relele, primejdiile si fulgerele si mai ales mania lupilor.  

Pe 27 octombrie este sarbatorit un alt sfant, Sfantul Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou) considerat a fi ocrotitorul Bucurestiului. Legat de sarbatoarea Sfantului Dimitrie cel Nou, exista un obicei prin care poti afla, in cazul in care esti necasatorita, numarul petitorilor care vor trece pragul casei parintilor tai pentru a-ti cere mana. Busuiocul capata proprietati miraculoase in aceasta zi si este bine de aceea sa sfintesti la biserica cateva firisoare de busuioc. Ulterior, busuiocul sfintit este dus acasa si atarnat la oglinda. Se spune ca numarul petitorilor care vor trece pragul casei parintesti cu intentia de casatorie este egal cu numarul celor care vor observa busuiocul agatat la oglinda.

 Sursa:9AM

Discursul Regelui Fara Nume

 "Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Sunt mai bine de şaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie şi cu speranţă invitaţia reprezentanţilor legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toţi cei care au murit pentru independenţa şi libertăţile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem şi în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Ultimii douăzeci de ani au adus democraţie, libertăţi şi un început de prosperitate. Oamenii călătoresc, îşi împlinesc visele şi încearcă să-şi consolideze familia şi viaţa, spre binele generaţiilor viitoare. România a evoluat mult în ultimele două decenii.
Mersul României europene de astăzi are ca fundament existenţa Parlamentului. Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană şi NATO nu ar fi fost posibil fără acţiunea, întru libertate şi democraţie, a Legislativului românesc de după anul 1989.
Dar politica este o sabie cu două tăişuri. Ea garantează democraţia şi libertăţile, dacă este practicată în respectul legii şi al instituţiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului.

Multe domenii din viaţa românească, gospodărite competent şi liber, au reuşit să meargă mai departe, în ciuda crizei economice: micii întreprinzători şi companiile mijlocii, tinerii şi profesorii din universităţi, licee şi şcoli, cei din agricultură.

Încearcă să-şi facă datoria oamenii de artă, militarii, diplomaţii şi funcţionarii publici, deşi sunt puternic încercaţi de lipsa banilor şi descurajaţi instituţional. Îşi fac datoria faţă de ţară instituţii precum Academia Română şi Banca Naţională, deşi vremurile de astăzi nu au respectul cuvenit faţă de ierarhia valorilor din societatea românescă.

Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare.

România are nevoie de infrastructură. Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii.

Regina şi cu mine, alături de Familia noastră, vom continua să facem ceea ce am făcut întotdeauna: vom susţine interesele fundamentale ale României, continuitatea şi tradiţiile ţării noastre.

Nu m-aş putea adresa naţiunii fără a vorbi despre Familia Regală şi despre importanţa ei în viaţa ţării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, şi a Naţiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.

În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra fiinţei naţiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet şi definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agăţarea de putere şi bunul plac nu au ce căuta în instituţiile româneşti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.

Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. Uniţi între noi şi cu vecinii şi fraţii noştri, să continuăm efortul de a redeveni demni şi respectaţi.

Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române:

Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Democraţia trebuie să îmbogăţească arta cârmuirii, nu să o sărăcească. România, ca şi toate ţările din Europa, are nevoie de cârmuitori respectaţi şi pricepuţi.

Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate, ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna.

Stă doar în puterea noastră să facem ţara statornică, prosperă şi admirată în lume.

Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!"

Acesta este discursul integral al Regelui Mihai I,în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului! 
  Regele Mihai I cel care imediat după ce a abdicat a rămas fără numele de familie Hohenzollern .